Noile reguli de cofinanțare propuse pentru Programul Anghel Saligny, cu aplicare etapizată începând din 2026
Ministerul Dezvoltării propune un nou mecanism de cofinanțare pentru proiectele de infrastructură derulate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT), introducând o abordare diferențiată între administrațiile locale mici și cele cu capacitate financiară ridicată. Măsura urmărește o utilizare mai disciplinată a fondurilor publice și o corelare mai strictă între angajamentele bugetare și capacitatea reală de implementare.
Fără cofinanțare pentru UAT-urile mici
Pentru comune și UAT-uri mici, statul nu va solicita cofinanțare. Decizia are ca scop evitarea blocării unor investiții esențiale din cauza lipsei resurselor locale, în special în zonele cu bugete reduse.
În același timp, autoritățile centrale intenționează să introducă criterii suplimentare de prioritizare a proiectelor, pentru a preveni situațiile în care finanțarea de la bugetul de stat este solicitată fără o evaluare riguroasă a necesităților reale.
Cofinanțare de 20% pentru UAT-urile mari
În cazul județelor, municipiilor reședință de județ și sectoarelor municipiului București, finanțarea proiectelor va fi condiționată de o cofinanțare de 20%, suportată din bugetele locale sau județene.
Măsura este concepută ca un instrument de responsabilizare, care obligă administrațiile cu resurse mai mari să își:
- evalueze realist necesarul de investiții,
- prioritizeze proiectele,
- își asume financiar inițiativele considerate strategice.
După asumarea cofinanțării și transmiterea listelor de proiecte către Ministerul Dezvoltării, aceste UAT-uri vor putea solicita transferuri de la bugetul de stat, decontarea urmând să se facă în ordine cronologică, în limita creditelor bugetare disponibile.
Criterii de prioritizare pentru transferuri
La fel ca în perioada anterioară, Ministerul Dezvoltării va efectua transferurile pe baza unor criterii de prioritizare, aplicabile beneficiarilor, cu excepția UAT-urilor mari care îndeplinesc condițiile de cofinanțare.
Criteriile vor ține cont de:
- categoria investițiilor,
- gradul de decontare al contractelor de finanțare,
- stadiul implementării proiectelor.
Acestea vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noului act normativ, scopul fiind respectarea strictă a creditelor bugetare aprobate.
Obligații clare pentru beneficiari
Beneficiarii care intră sub incidența cofinanțării sunt obligați să comunice Ministerului Dezvoltării, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului, sumele estimate pentru decontare, însoțite de hotărârile autorităților deliberative.
Nerespectarea acestui termen atrage pierderea dreptului de a solicita transferuri în anul bugetar respectiv.
Pentru beneficiarii eligibili, ministerul va centraliza solicitările, va rezerva creditele bugetare și va efectua transferurile fără aplicarea criteriilor de prioritizare. Eventualele depășiri ale valorii estimate pot fi decontate doar în limita fondurilor disponibile și cu respectarea procentului de cofinanțare.
Recuperarea cofinanțării, posibilă ulterior
Administrațiile care decid să continue investițiile din surse proprii sau alte surse legale pot solicita recuperarea contribuției de 20% într-o etapă ulterioară, în limita creditelor bugetare aprobate.
La finalizarea obiectivelor, Ministerul Dezvoltării va realiza, împreună cu beneficiarii, regularizarea creditelor de angajament, prin diminuarea acestora cu valoarea cofinanțării asumate.
Impact bugetar estimat
Potrivit estimărilor, pentru cele trei categorii de beneficiari vizați:
- cofinanțarea de 20% ar reprezenta peste 1 miliard de lei,
- contribuția statului ar depăși 4 miliarde de lei.
Într-un scenariu extins, în care toți beneficiarii își asumă cofinanțarea, finanțarea totală ar ajunge la zeci de miliarde de lei, însă ritmul redus de implementare din perioada precedentă determină autoritățile să estimeze pentru etapa următoare o dinamică mai prudentă.
Concluzie
Noul mecanism de cofinanțare propus de Ministerul Dezvoltării marchează o schimbare importantă în modul de finanțare a proiectelor publice. Prin diferențierea clară între UAT-urile mici și cele mari, statul încearcă să asigure disciplină bugetară, prioritizare reală a investițiilor și evitarea acumulării de arierate, într-un context fiscal tot mai restrictiv.
