A intrat în vigoare schema de ajutor de minimis pentru cursuri de formare profesională în domeniul eficienței energetice a clădirilor istorice, aplicabilă la nivel național, în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Măsura vizează sprijinirea specialiștilor implicați în intervenții asupra clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, într-un context în care renovarea sustenabilă a patrimoniului construit devine o prioritate.

Schema este destinată întreprinderilor care desfășoară activități de eficientizare energetică a clădirilor de patrimoniu, prin susținerea participării angajaților și colaboratorilor la cursuri de formare profesională de scurtă durată.

Cursuri dedicate eficienței energetice în clădiri de patrimoniu

Programul de formare urmărește instruirea a minimum 200 de profesioniști, prin cursuri organizate în cadrul programelor de învățare pe tot parcursul vieții. Accentul este pus atât pe utilizarea materialelor și soluțiilor tehnice moderne, cât și pe dobândirea de competențe specifice lucrului cu materiale, tehnici și metode tradiționale, necesare intervențiilor asupra clădirilor istorice.

Formarea este adaptată cerințelor speciale ale patrimoniului construit, unde eficiența energetică trebuie corelată cu protejarea valorii arhitecturale și istorice.

Cine poate participa la cursurile finanțate

În calitate de cursanți pot participa profesioniști atestați sau autorizați, printre care:

• arhitecți și ingineri atestați de Ministerul Culturii pentru protejarea monumentelor istorice;
• ingineri în construcții civile, industriale și agricole;
• ingineri de instalații pentru construcții;
• arhitecți, conductori arhitecți, arhitecți de interior și urbaniști cu drept de semnătură;
• verificatori de proiecte și experți tehnici atestați de MDLPA;
• responsabili tehnici cu execuția și diriginți de șantier autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții;
• auditori energetici pentru clădiri, atestați conform legislației în vigoare.

Bugetul alocat schemei de ajutor de minimis

Bugetul total al schemei este de 1.475.488 lei, din care:

• 1.325.394 lei provin din PNRR – Componenta 5 „Valul renovării”, Investiția I4;
• 150.093 lei reprezintă contribuția din bugetul național, aferentă TVA nedeductibile.

Plata ajutorului de minimis se va efectua cel târziu până la 30 iunie 2026.

Cum se implementează schema de finanțare

După lansarea apelului de solicitări de finanțare de către administratorul schemei, selecția beneficiarilor se va realiza pe principiul „primul venit, primul servit”, în limita bugetului disponibil.

Solicitanții vor trebui să depună:

• cererea de finanțare;
• informații privind proiectul de formare (categoria de persoane, numărul de profesioniști, regiunea de proveniență);
• documente oficiale sau declarații pe propria răspundere.

Ulterior, administratorul schemei va efectua verificarea administrativă și va semna contractele de finanțare cu beneficiarii eligibili. Cursurile vor fi organizate în format fizic, iar la final participanții vor susține o evaluare a competențelor, urmând să primească diplome de absolvire.

Depunerea documentelor se va realiza exclusiv prin platforma PNRR:
👉 https://proiecte.pnrr.gov.ro

Fiecare beneficiar poate depune o singură solicitare de ajutor de minimis.

Cheltuieli eligibile în cadrul schemei

Sunt considerate eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

• costurile aferente orelor prestate de formatori;
• cheltuieli operaționale directe (transport, cazare, materiale, consumabile, echipamente utilizate exclusiv pentru formare);
• costuri indirecte generale (administrative, chirii, cheltuieli de regie);
• TVA nedeductibilă, în măsura în care nu este finanțată din alte fonduri publice.
• Descărcați aici

Concluzie

Noua schemă de ajutor de minimis reprezintă un pas important pentru profesionalizarea intervențiilor de eficiență energetică în clădirile istorice, contribuind atât la creșterea calității lucrărilor, cât și la protejarea patrimoniului construit. Prin finanțarea formării specialiștilor, autoritățile urmăresc o renovare sustenabilă, adaptată cerințelor actuale de eficiență energetică și conservare arhitecturală.

Noile reguli de cofinanțare propuse pentru Programul Anghel Saligny, cu aplicare etapizată începând din 2026

Ministerul Dezvoltării propune un nou mecanism de cofinanțare pentru proiectele de infrastructură derulate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT), introducând o abordare diferențiată între administrațiile locale mici și cele cu capacitate financiară ridicată. Măsura urmărește o utilizare mai disciplinată a fondurilor publice și o corelare mai strictă între angajamentele bugetare și capacitatea reală de implementare.

Fără cofinanțare pentru UAT-urile mici

Pentru comune și UAT-uri mici, statul nu va solicita cofinanțare. Decizia are ca scop evitarea blocării unor investiții esențiale din cauza lipsei resurselor locale, în special în zonele cu bugete reduse.

În același timp, autoritățile centrale intenționează să introducă criterii suplimentare de prioritizare a proiectelor, pentru a preveni situațiile în care finanțarea de la bugetul de stat este solicitată fără o evaluare riguroasă a necesităților reale.

Cofinanțare de 20% pentru UAT-urile mari

În cazul județelor, municipiilor reședință de județ și sectoarelor municipiului București, finanțarea proiectelor va fi condiționată de o cofinanțare de 20%, suportată din bugetele locale sau județene.

Măsura este concepută ca un instrument de responsabilizare, care obligă administrațiile cu resurse mai mari să își:

• evalueze realist necesarul de investiții,
• prioritizeze proiectele,
• își asume financiar inițiativele considerate strategice.

După asumarea cofinanțării și transmiterea listelor de proiecte către Ministerul Dezvoltării, aceste UAT-uri vor putea solicita transferuri de la bugetul de stat, decontarea urmând să se facă în ordine cronologică, în limita creditelor bugetare disponibile.

Criterii de prioritizare pentru transferuri

La fel ca în perioada anterioară, Ministerul Dezvoltării va efectua transferurile pe baza unor criterii de prioritizare, aplicabile beneficiarilor, cu excepția UAT-urilor mari care îndeplinesc condițiile de cofinanțare.

Criteriile vor ține cont de:

• categoria investițiilor,
• gradul de decontare al contractelor de finanțare,
• stadiul implementării proiectelor.

Acestea vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noului act normativ, scopul fiind respectarea strictă a creditelor bugetare aprobate.

Obligații clare pentru beneficiari

Beneficiarii care intră sub incidența cofinanțării sunt obligați să comunice Ministerului Dezvoltării, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului, sumele estimate pentru decontare, însoțite de hotărârile autorităților deliberative.

Nerespectarea acestui termen atrage pierderea dreptului de a solicita transferuri în anul bugetar respectiv.

Pentru beneficiarii eligibili, ministerul va centraliza solicitările, va rezerva creditele bugetare și va efectua transferurile fără aplicarea criteriilor de prioritizare. Eventualele depășiri ale valorii estimate pot fi decontate doar în limita fondurilor disponibile și cu respectarea procentului de cofinanțare.

Recuperarea cofinanțării, posibilă ulterior

Administrațiile care decid să continue investițiile din surse proprii sau alte surse legale pot solicita recuperarea contribuției de 20% într-o etapă ulterioară, în limita creditelor bugetare aprobate.

La finalizarea obiectivelor, Ministerul Dezvoltării va realiza, împreună cu beneficiarii, regularizarea creditelor de angajament, prin diminuarea acestora cu valoarea cofinanțării asumate.

Impact bugetar estimat

Potrivit estimărilor, pentru cele trei categorii de beneficiari vizați:

• cofinanțarea de 20% ar reprezenta peste 1 miliard de lei,
• contribuția statului ar depăși 4 miliarde de lei.

Într-un scenariu extins, în care toți beneficiarii își asumă cofinanțarea, finanțarea totală ar ajunge la zeci de miliarde de lei, însă ritmul redus de implementare din perioada precedentă determină autoritățile să estimeze pentru etapa următoare o dinamică mai prudentă.

Concluzie

Noul mecanism de cofinanțare propus de Ministerul Dezvoltării marchează o schimbare importantă în modul de finanțare a proiectelor publice. Prin diferențierea clară între UAT-urile mici și cele mari, statul încearcă să asigure disciplină bugetară, prioritizare reală a investițiilor și evitarea acumulării de arierate, într-un context fiscal tot mai restrictiv.

În 2025, investițiile private și publice în construcții prind viteză în România, cu proiecte semnificative în industrii și infrastructură energetică. Lansarea unei facilități Diehl Aviation în Craiova și inaugurarea primului parc hibrid de energie regenerabilă (RES) în Brașov marchează un nou capitol în dezvoltarea economică și sustenabilă a țării. În cele ce urmează, analizăm cum acestea pot transforma peisajul construcțiilor și al energiei în România.

Diehl Aviation – șantier nou la Craiova

La final de iulie 2025, compania germană Diehl Aviation a dat startul lucrărilor pentru o unitate de producție de peste 12.000 m² în Craiova. Investiția, estimată la zeci de milioane de euro, va integra spații moderne pentru producție și birouri, cu finalizare în 2026.

Proiectul de construcție este coordonat de compania românească Global Vision, care integrează expertiza locală în dezvoltare. Această cooperare este menită să întărească procesul de creare de valoare și să promoveze transferul de cunoștințe și tehnologie în regiunea Craiova.

„Noua noastră fabrică din Craiova reprezintă o investiție strategică în viitorul Diehl Aviation”, a declarat Jörg Schuler, CEO al companiei. „Combinația dintre o locație excelentă, forță de muncă calificată și parteneri locali puternici ne permite să livrăm în continuare produse de înaltă calitate și competitive. Suntem încântați să facem acest pas important împreună cu județul Dolj și partenerul nostru local.”

Verbund – primul parc hibrid RES din România

Tot în 2025, Verbund Austria a anunțat investiția de 19,1 milioane € (fără TVA) pentru dezvoltarea unui parc energetic hibrid (eolian + fotovoltaic) în Brașov. Proiectul marchează o premieră națională și aduce beneficii directe:

• diversificarea mixului energetic,
• reducerea emisiilor de carbon,
• integrarea energiilor regenerabile în infrastructura locală.

„Cu o capacitate operațională existentă de 226 MW în energie eoliană în România, Verbund a contribuit semnificativ la tranziția energetică a țării de mulți ani. Prin integrarea unui parc fotovoltaic de 60 MWp, putem completa perfect parcul nostru eolian actual și să creăm primul parc hibrid de energie regenerabilă din România”, a declarat Adrian Borotea, Managing Director, Verbund Wind Power Romania.

Impact și perspective

Cele două proiecte arată cum România devine un punct strategic pentru investiții în construcții și energie:

• Industrial – fabrici moderne, tehnologie avansată, creșterea competitivității regionale.
• Energie – infrastructură verde, sustenabilă, esențială pentru obiectivele UE privind decarbonizarea.
• Socio-economic – noi locuri de muncă, dezvoltare urbană și rurală, investiții colaterale.

Concluzie

2025 confirmă trendul ascendent al construcțiilor și infrastructurii în România. De la șantierul Diehl Aviation din Craiova la parcul hibrid RES al Verbund în Brașov, țara noastră atrage investiții care schimbă peisajul urban și industrial. Într-o piață dinamică, unde sustenabilitatea și inovația devin priorități, România își consolidează poziția ca hub regional pentru construcții și energie.

Comisia Europeană propune o schimbare majoră în sectorul construcțiilor: toate clădirile noi și cele supuse renovărilor aprofundate ar urma să aibă emisii zero de carbon, într-un efort amplu de reducere a impactului climatic. Conform noii propuneri de Directivă privind performanța energetică a clădirilor, măsura ar urma să se aplice etapizat, cu termene diferențiate pentru sectorul privat și cel public.

Termene-cheie pentru clădirile cu emisii zero

Potrivit documentului prezentat de Comisia Europeană și citat într-un comunicat al programului România Eficientă, calendarul propus este următorul:

• sectorul public: clădirile noi ar urma să respecte standardul de emisii zero mai devreme;
• sectorul privat: toate clădirile noi și renovările majore ar trebui să atingă acest standard într-o etapă ulterioară;
• fondul construit existent: obiectivul este ca până în 2050 toate clădirile din Uniunea Europeană să devină clădiri cu emisii zero.

Noua direcție presupune un consum foarte redus de energie și utilizarea predominantă a sursele regenerabile, atât pentru încălzire, cât și pentru producerea energiei electrice.

De la nZEB la zero emisii: o tranziție inevitabilă

Standardul nZEB (nearly Zero Energy Building), devenit obligatoriu la nivel european, inclusiv în România, reprezintă doar o etapă intermediară. Noua directivă ridică ștacheta, propunând un model de clădire care nu doar consumă puțină energie, ci nu generează emisii de carbon în exploatare.

Specialiștii atrag atenția că lipsa de pregătire poate genera din nou blocaje, așa cum s-a întâmplat la introducerea standardului nZEB, când piața construcțiilor din România a reacționat târziu.

Eficiența energetică, o prioritate strategică

Reprezentanții mediului energetic subliniază că eficiența energetică nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru atingerea țintelor europene privind clima și energia.

Adaptarea la noile cerințe presupune:

• creșterea ritmului de renovări aprofundate;
• investiții în tehnologii moderne;
• o mai bună înțelegere și aplicare a legislației europene în context național.

În special școlile, spitalele și clădirile publice sunt considerate prioritare, având un impact major atât asupra consumului energetic, cât și asupra calității vieții.

Exemple concrete: renovări nZEB în România

Un exemplu relevant este renovarea aprofundată a unei unități de învățământ din Ploiești, realizată la standard nZEB cu finanțare privată. Proiectul demonstrează că astfel de investiții pot genera:

• performanță energetică superioară;
• calitate mai bună a aerului interior;
• iluminat eficient, cu impact pozitiv asupra stării de bine și performanței elevilor.

Inițiativele de acest tip sunt văzute ca modele replicabile la nivel național, mai ales în contextul noilor cerințe europene.

Rolul investițiilor private și al parteneriatelor

Tranziția către clădiri eficiente energetic și cu emisii zero necesită un efort coordonat între autorități, mediul privat și societatea civilă. Implicarea companiilor din domeniul energiei, al tehnologiilor verzi și al construcțiilor este considerată esențială pentru accelerarea procesului.

În acest context, investițiile în:

• sisteme fotovoltaice și termice,
• iluminat performant,
• soluții inteligente de management energetic
  devin componente-cheie ale viitoarelor proiecte de construcții și renovare.

Concluzie

Noua propunere a Comisiei Europene marchează un pas decisiv către un fond construit mai eficient, mai sănătos și mai prietenos cu mediul. Pentru România, această tranziție înseamnă planificare din timp, adaptare legislativă și investiții strategice, pentru a evita blocajele și costurile suplimentare generate de implementări întârziate.

Clădirile cu emisii zero nu mai reprezintă un scenariu îndepărtat, ci următorul standard al construcțiilor în Uniunea Europeană.

Evoluția pieței imobiliare din România după creșterea TVA la locuințe a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte din 2025. Majorarea cotei de TVA a schimbat rapid comportamentul cumpărătorilor și strategiile dezvoltatorilor, influențând atât prețurile, cât și accesibilitatea creditelor. În continuare, analizăm cum s-a resimțit această modificare fiscală pe piață și ce scenarii se conturează pentru următoarele luni.

Context legislativ și fiscal

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA aplicabilă majorității tranzacțiilor imobiliare a fost majorată de la 19% la 21%, conform Legii nr. 141/2025. Reducerea de TVA la 5% și 9% a fost consolidată într-o cotă unică de 11%, valabilă pentru bunuri și servicii diverse.

Totuși, pentru locuințele noi cu suprafață utilă de maximum 120 m² și valoare sub 600.000 lei (fără TVA), o cotă redusă de 9% continuă să se aplice până la 1 august 2026, cu condiția achitării unui avans până la 1 august 2025.

Impactul imediat — costuri mai mari pentru cumpărători

Această majorare fiscală a generat o creștere directă a prețurilor finale pentru cumpărători. Astfel, pentru un apartament de 100.000 €:

• anterior se plăteau 109.000 € cu TVA de 9%;
• după 1 august 2025, prețul crește la 121.000 € cu TVA de 21% — o diferență de +12.000 €

Un exemplu similar pentru un apartament de 110.000 € indică un cost de 122.000 € după aplicarea noii cote, în creștere semnificativă față de perioada anterioară. În plus, programul guvernamental „Noua Casă” devine mai puțin avantajos, deoarece plafonul de finanțare rămâne același, iar TVA-ul majorat reduce accesibilitatea locuințelor cumpărabile prin acest mecanism.

Reacții și efecte asupra dezvoltatorilor și pieței

• Dezvoltatorii avertizează că majorarea TVA este o măsură atroce și inoportună, care pune presiune atât asupra consumatorilor, cât și asupra sectorului rezidențial — vital pentru economia construcțiilor și a echipamentelor de casă.
• În ciuda creșterii TVA, prețurile locuințelor noi au continuat să se majoreze în perioada 2023–2024, cu valori între +51% și +94% în principalele centre urbane (București, Cluj, Timișoara etc.)
• Analistul Dragoș Cabat susține că, deși diferența de preț generată de TVA nu va schimba dramatic tendințele de creștere, cererea era deja excesivă față de oferta redusă — iar decuplarea cerere-ofertă poate accentua instabilitatea prețurilor

Comportamentul pieței în lunile tranzitorii

• Pe fondul acestei schimbări fiscale, tranzacțiile imobiliare au crescut semnificativ în iulie 2025, înainte de aplicarea noii cote – vânzările de apartamente au avansat cu:
  • +16,7% la nivel național,
  • +12,7% în București metropolitan,
  • +20,2% în Cluj, +27,3% în Iași și +15,4% în Timiș .
• Andrei Cazacu (Imobiliare.ro Finance) atrage atenția că pentru a accesa același nivel de credit, cumpărătorii au nevoie de un avans mai mare și venituri lunare cu până la 15% mai ridicate .

Ce urmează: scenarii pentru piață

1. Amânarea deciziei de cumpărare – mulți potențiali cumpărători se vor retrage temporar din piață.
2. Reorientarea către segmentul de locuințe vechi – costul total mai scăzut face vechile imobile mai atractive .
3. Presiune pe marjele dezvoltatorilor – în cazul în care aceștia nu pot absorbi diferența de TVA, vor fi forțați să ajusteze prețurile sau să amâne proiecte .
4. Dificultăți de predictibilitate fiscală – incertitudinea fiscală descurajează investorii străini, care caută stabilitate pentru planificarea pe termen mediu .

Concluzie

Majorarea TVA la locuințe — de la 9% la 21% — creează un șoc fiscal real și previzibil pe piața imobiliară din România. Impactul este resimțit în accesibilitatea locuințelor și în strategiile de vânzare ale dezvoltatorilor. Schimbările fiscale au generat o avalanșă de tranzacții în avans, dar urmează o perioadă de recalibrare a pieței. Amânarea achizițiilor, reorientarea spre segmentul vechi și reducerea activității dezvoltatorilor pot dicta dinamica următoarelor luni.

În următoarea ședință de Guvern, va fi prezentată în primă lectură o schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea industriei materialelor de construcții, conform declarațiilor recente ale ministrului Economiei, Radu Oprea. Acesta a evidențiat faptul că industria construcțiilor a înregistrat o creștere stabilă în PIB anul trecut, în ciuda scăderii producției industriale. În acest context, se dorește redresarea și echilibrarea balanței comerciale prin sporirea producției interne de materiale de construcții în România.

Un aspect important luat în considerare este deficitul de balanță comercială, întrucât importurile de materiale de construcții au atins un nivel de peste 8 miliarde de euro. Peste jumătate din aceste materiale sunt importate, reprezentând aproape 70% din totalul utilizat în țară. Având în vedere că industria materialelor de construcții generează 420.000 de locuri de muncă, se propune crearea a cel puțin 20.000 de locuri de muncă noi.

„Aceste tipuri de scheme de ajutor de stat urmează să fie promovate, implementate și aprobate în ședințele de guvern viitoare. Este un prim pas pentru a avea o creștere economică sustenabilă, îndeosebi pe zona aceasta de investiții și mai ales în contextul în care pentru industria agroalimentară, dar și pentru cea din domeniul industria de construcții am avut scheme de ajutor de stat finanțate din fonduri europene”, a subliniat Marcel Boloş, noul ministru al Finanțelor.

Atât industria materialelor de construcții, cât și industria de construcții în sine sunt de o importanță deosebită pentru noul Guvern, care are în plan implementarea unor proiecte majore de infrastructură de transport. Schemelor de ajutor de stat pentru aceste sectoare le va fi acordată o atenție specială în viitoarele ședințe de guvern, reprezentând un prim pas spre obținerea unei creșteri economice sustenabile. Aceste măsuri vin în completarea schemelor de ajutor de stat deja existente, finanțate din fonduri europene, care au fost implementate pentru industria agroalimentară și cea din domeniul industriei de construcții.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a dat avizul pentru documentația Planului Urbanistic Zonal al Magistralei 5 de metrou (Drumul Taberei – Pantelimon), în secțiunea Eroilor – Piața Iancului. Anunțul a fost făcut de către Irinel Ionel Sctriosteanu, Secretar de Stat la MTI și Prim-vicepreședinte al PNL Ilfov.

Potrivit reprezentantului MTI, suntem în faza de realizare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, pe care ne dorim să le finalizăm în acest an. În primele luni ale anului viitor, intenționăm să demarăm licitația, urmând ca, la finalizarea acesteia, să intrăm direct în faza de execuție.

Traseul viitoarei linii de metrou va urma în mare parte trama stradală existentă, pornind de la Piața Operei și parcurgând următoarele artere: Bd. Mihail Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta, Piața Universității, Bd. Carol I, Piața C.A. Rosetti, Bd. Pache Protopopescu și Soseaua Iancului.

„Reamintesc că în anul 2020 am inaugurat primele 10 stații de pe M5, care traversează Drumul Taberei, iar la sfârșitul anului 2021 am semnat contractul de proiectare și asistență tehnică pentru continuarea traseului în Secțiunea Eroilor – Piața Iancului. Această secțiune va asigura legătura între estul și centrul orașului, precum și conexiunea cu celelalte magistrale de metrou”, a precizat Irinel Ionel Sctriosteanu.

Lucrările de execuție pentru Varianta Ocolitoare a Municipiului Târgu-Jiu, în lungime de aproximativ 20 km, au atins un progres fizic de 59,5% până în februarie 2021. Durata de execuție a fost extinsă până în octombrie, iar autoritățile estimează că tronsonul de drum va fi deschis traficului la sfârșitul acestui an.

Contractul cu antreprenorul anterior, Collini Lavroi SPA, a fost reziliat în 2018, iar noul constructor italian, Secol Societa Edile Costruzioni E Lavori SA – Secol Romania SRL, a preluat amplasamentul în februarie 2021. Pe șantier, există 218 muncitori și 102 utilaje.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a solicitat constructorului actual să accelereze lucrările pentru a finaliza și închide acest șantier, care a întârziat prea mult, până la sfârșitul anului. Autoritățile îl sprijină și presionează antreprenorul pentru a asigura desfășurarea bună a lucrărilor, inclusiv prin efectuarea plăților. Cu toate acestea, se va monitoriza strâns proiectul și vor fi aplicate penalități în cazul în care termenul nu este respectat.

În prezent, se desfășoară diverse lucrări, cum ar fi terasamente, forare și turnare de piloți pentru pasajul peste DN66, montarea radierelor și a elevațiilor la cel mai mare pasaj și nod rutier din proiect, așternerea de piatră spartă pe acostament în zona km 4 Vest și instalarea iluminatului public la pasajul de la km 3+518.

Proiectul Centurii Municipiului Târgu-Jiu include construcția unui traseu de 19,9 km împărțit în două variante (5 km Vest și 14,9 km Est), precum și un drum de legătură de 1.377 de metri cu DJ665. De asemenea, vor fi construite patru poduri, opt pasaje (inclusiv cele de la nodurile rutiere) și trei intersecții la nivel.

Valoarea contractului a fost majorată cu 18,5% în toamna anului trecut, ajungând la 244,87 milioane lei, fără TVA.

Cele mai noi modificări privind racordarea la rețelele electrice de interes public a locurilor de consum și de producere aparțînând prosumatorilor, au intrat in vigoare. Datele complete în fișierul atașat.

Operatorul de distribuție va emite avizul tehnic de racordare înainte de realizarea instalației de producere a energiei electrice, în cazul prosumatorilor care accesează programele de finanţare pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.
Prosumatorul va transmite operatorului de distribuție cererea de racordare a locului de consum și de producere, însoțită de documentele prevăzute în cuprinsul acesteia, printr-una dintre următoarele modalități:

• în format electronic, scanate, la adresa de e-mail/serviciul online pentru racordare pusă/pus la dispoziție de operatorul de distribuție.
• direct/prin poștă la centrele teritoriale de relații cu utilizatorii ale operatorului de distribuție;
  

Avizul tehnic de racordare emis de către operatorul de distribuție trebuie să conțînă soluția tehnică de racordare, respectiv condițiile tehnico-economice de racordare la rețea a locului de consum și de producere și respectă prevederile conținutului- cadru al avizului tehnic de racordare.
Așadar, conform Ghidului de finanțare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice în vigoare, beneficiarii programului de finanțare au obligația de a introduce ATR în aplicaţia informatică prin care este gestionat programul de finanțare, fapt care implică obținerea avizului de către aceștia.

Descarca ordinul

In Noiembrie 2022 ne-a reamintit că suntem vulnerabili în fața naturii, după ce mulți dintre noi am fost treziți din somn de cutremurul cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richer. Un cutremur major, care ar putea produce pagube mult mai mari decât cutremurul din 4 martie 1977, pentru că în România sunt peste 26.000 de locuințe nesigure din punct de vedere structural.

În județele apropiate zonei seismice Vrancea s-a simțit, joi dimineața, 3 noiembrie, un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, arată datele Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

În toată România sunt aproape 27.000 de aprtamente din clădiri vulnerabile la un cutremur major. O arată un document al Strategiei Naționale a Locuirii din 2016 al Ministerului Dezvoltării.