Instalațiile de apă rece și caldă, vor pătrunde în interiorul casei prin fundație, prin tuburi montate înainte de turnarea plăcii de beton, numite și goluri tehnice.

Trebuie să avem în vedere ca distribuția interioară de țevi să aibă diametre potrivite configurației acestora, ținându-se cont, in mod special, de numărul consumatorilor.

La interior, va fi amplasată rețeaua de țevi pe placa de beton și pe pereți. Modalitatea de amplasare a rețelei de țevi pe pereți, constă în săparea unor șanțuri cu dimensiuni care să permită amplasarea țevilor cât și a izolației termice care le îmbracă.
Tencuiala minimă pentru acoperirea țevilor trebuie să fie de minim 2 cm.

Țevile pot fi realizate din diverse materiale precum:

– Țevi PEX-AL

-Țevi din polipropilenă

-Țevi de tip PEX

-Țevi din cupru sau din inox

Alegerea variantei optime depinde de bugetul fiecăruia, dar trebuie să ne gândim bine unde facem economii. De exemplu, dacă avem probleme cu țevile îngropate, costurile de reparație vor fi destul de mari.

Pe lângă materialul din care sunt fabricate țevile, este importantă și alegerea corectă a diametrului acestora și poziționarea impusă de tipul și mărimea obiectelor sanitare care vor fi alimentate.

Dacă avem o casă standard, cu o bucătarie si două băi, coloana care deservește casa poate fi de 22 mm, din care se vor face ramificații cu diametre de 15 mm, la obiectele sanitare precum: lavoarul, cada, vasul de WC și bideul. Dacă avem cel puțin două obiecte sanitare pe aceeași ramificație sau o cadă cu o baterie sanitară cu debit mare, vom folosi un diametru de 18 mm.

Trebuie să analizăm distanțele de montare a racordurilor spre obiectele sanitare și a spațiului dintre acestea.Sunt anumite dimensiuni standard prevăzute de normative, dar multe obiecte sanitare de pe piață ne obligă să încălcăm aceste normative, asa că, cea mai bună decizie este să alegem cu grijă. Odată făcut acest pas, avem la dispoziție toate elementele necesare optimizării spațiului și poziționării instalațiilor de apă rece și caldă.

În cazul scurgerilor, înăltimea clasică este de aproximativ 40-60 cm. Pentru cabine de duș și racorduri de WC, trebuie să alegem distanțe minime față de sifonul obiectului sanitar pentru evitarea complicațiilor legate de pante în spații limitate.

Este bine de știut că un sistem de filtrare a apei ajută la decontaminarea acesteia printr-un proces biologic, chimic sau mecanic, prin filtre care au rolul de a stoca impuritățile. Asfel, apa pe care o vei consuma va fi curată și fară gust sau miros neplăcut.

Este evident că avem nevoie să folosim apă sănătoasă și sigură, iar o dată cu aceasta cerință, sistemul de filtrare a apei a fost dezvoltat pe tipuri, funcții și mărimi diferite.

Tipuri comune de filtre pentru apă:

• Filtru de apă cu carbon activ. Granulele de carbon activ din acest filtru, rețin impuritățile chimice printr-un proces de absorbție. Aceste filtre cu carbon activ elimina clorul, plumbul, mercurul, compușii organici volatili, îmbunătățind gustul.

• Osmoza inversă, nanofiltrare, ultrafiltrare, sunt procese de filtrare sub presiune. În timpul acestor procese de filtrare, apa contaminată trece prin membrane semipermeabile. Osmoza inversă este folosită pentru obținerea apei potabile, dar și pentru a proteja instalația sanitară.

• Filtru ionic. Este unul dintre filtrele de apă cu rezultate foarte bune. Este folosit pentru a deduriza apa sau a elimina anumite elemente specifice din apa menajeră. Acest tip de filtru utilizează medii de filtrare cationice, anionice sau mixte, înlocuind contaminanții care intră în contact cu mediul, cu ioni de sodiu.

• Sterilizare cu UV, ozonare. Deși sună complicat, acest proces este unul dintre cele mai simple sisteme de purificare a apei. Eliminarea bacteriilor se face prin generarea de lumină ultravioletă sau dozarea de ozon. Asfel, contaminanții precum bacteriile și virușii vor fi distruși.

În condițiile în care poluarea afectează din ce în ce mai mult apele potabile, iar sănătatea noastră este afectată zilnic de factorii nocivi, un pas important în menținerea sănătății organismului este să consumăm apă decontaminată.

În condițiile în care 3 din 8 români nu au acces la apă potabilă, să facem economie la apă este o obligație morală.

Cum să faci economie la apă fară să îți sacrifici confortul zilnic.

1.Cumpără o mașină de spălat haine economică

Cu toate că investiția inițială este mai mare, pe termen lung economisești atât apă cât și energie electrică. Mașinile de spălat de ultimă generație au funcții ce permit reglarea consumului de energie electrică și controlează excesul de apă, dar ca să funcționeze optim trebuie să încarci mașina cu haine la capacitatea sa maximă. O mașină încărcată cu prea puține haine va consuma aceeași cantitate de apă ca atunci când este încărcată la capacitate maxima.

2.Investește într-o mașină de spălat vase

O mașină de spălat vase chiar nu este un moft, ci o necesitate, dacă vrei să faci economie la apă.
Cu toate că, în Europa, este considerată un aparat electrocasnic standard, la fel ca mașina de spălat rufe sau fierul de calcat, românii care si-au dotat bucătăria cu o mașină de spălat vase sunt destul de puțini.
Un mare avantaj al mașinii de spălat vase este consumul redus de apă. Economisești cu până la 40% apă, față de spălatul manual al aceleiași cantități de vase. Pentru a face această economie, trebuie să respectăm aceeași regulă ca la mașina de spălat rufe, adică, să fie încărcată la capacitate maximă.Când speli vasele manual încearcă să nu faci risipă.
Dacă nu ai o mașină de spălat vase și speli vasele manual, important este să nu menții un jet continuu de apă. Blochează scurgerea chiuvetei cu un dop, apoi, umple pe jumătate chiuveta cu apă caldă și detergent de vase. Spală vasele în chiuvetă și pune-le pe marginea chiuvetei, apoi, scoate dopul, pentru a se scurge apa murdară și limpezește vasele sub jetul robinetului. Procedând astfel, nu vei face risipă nici de apă, nici de detergent.
In plus, poți monta pe robinet un aerator de apă sau un perlator de apă al cărui cost este foarte redus – între 20 și 30 lei și se montează foarte ușor, la orice baterie, prin înfiletare. Consumul de apă va fi redus cu până la 80%, fără a diminua confortul în utilizare.

3.Alege să faci duș în loc de baie.

Dușurile îți vor reduce considerabil consumul apei, comparativ cu băile în cadă. Capacitatea medie a unei căzi de baie este de aproximativ 200 l de apă, iar atunci când faci baie și umpli cada, folosești între 150 si 200 de litri de apă. Folosind dușul, vei consuma mult mai puțină apă, cu condiția să petreci un timp rezonabil cu dușul pornit. În timpul unui duș de 8 minute se consumă în medie 90 de litri de apă. Dacă folosim un cap de duș economic, dotat cu orificii care permit admisia de aer, consumul de apă va fi și mai mic, de aproximativ 5.75 l/minut, comparativ cu debitul mediu de 12 l/minut al unui cap de duș clasic.

5.Cumpără un rezervor WC cu două clapete de acționare

Rezervoarele WC cu două clapete de acționare au consum reglabil sau diferențiat. Acest rezervor cu un consum diferențiat, utilizează între 4 si 6 litri de apă, în comparație cu sistemul clasic pentru care se consumă la o singură folosire până la 13 litri. Astfel, consumul de apă este redus cu până la 50%.
Cele două nivele de tragere a apei te vor ajuta să economisești până la 26.000 de litri de apă pe an.