Pompele de căldură sunt o variantă sustenabilă și eficientă de a-ți încălzi casa și de a produce apă caldă menajeră, reducând costurile și protejând mediul.

Ce este pompa de căldură?

Cu ușurință putem compara pompa de căldură cu un frigider. Un frigider extrage căldura din interiorul său și o eliberează în spate, prin serpentina neagră denumită și condensator, iar pompele de căldură extrag caldura din apă, sol sau aer și o transferă apei din sistemul ei, care ulterior este folosită la încălzirea locuinței sau ca apă menajeră.

Secretul pompelor de căldură de a transfera căldura dintr-o parte în alta, se bazează pe proprietățile speciale ale agenților frigorifici, aceștia preiau căldura prin evaporare și o cedează prin condensare.
Într-un ciclu frigorific, o parte din refrigerant este în stare lichidă, iar cealaltă în stare gazoasă, așa cum putem observa în brichetele cu gaz.
Procesul începe în momentul în care compresorul începe să comprime refrigerantul în stare gazoasă într-un schimbător de căldură cu aer sau cu apă. Schimbătorul de căldură poate fi chiar o țeavă asa cum este și în cazul frigiderului.

În funcție de sursa din care este transferată căldura: pământ, aer, apă sau sol, sunt tipuri diferite de pompe de căldură.

• Pompe de căldură sol-apă

Pompele de căldură sol-apă utilizează energia geotermală pentru încălzirea și răcirea clădirilor, în mod economic și ecologic. Extragerea energiei din sol este de asemenea și cea mai răspândită.
Pompa de căldură sol-apă este un circuit închis format din pompă de căldură, foraje geotermale cu adâncimi între 80-150 de metri și instalația din interiorul casei cum ar fi încălzire prin pardoseală, încălzire prin pereți, ventiloconvectoare sau calorifere.
Pompa de căldură sol-apă folosește 1 KWh de energie electrică și produce 4-5 KWh energie termică. Prin urmare, produce mai multă energie decât consumă.

Avantaje:

• Păstrarea unei temperaturi constante în circuit datorită forajelor, pământul are 12 grade Celsius pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp.
• Compatibilitate cu orice instalație de încălzire, prin pardoseală, pereți, calorifere.
• Costuri de întreținere foarte mici.
• Protejarea mediului.
• Oferă inclusiv răcire în sezonul cald
• Siguranță.

Dezavantaje:

• Cost ridicat în faza de investiție – forajele costă cel mai mult.
• Necesită autorizație pentru persoane juridice.

Pompe de căldură apă-apă

Apa subterană din stratul freatic poate fi o sursă de căldură regenerabilă, iar pentru a transfera căldura se folosește pompa de căldură.
Așa că, se reduce în mod semnificativ cantitatea de energie necesară pentru a încalzi o cladire, de obicei cu peste 80%. Deci, pompele de căldură apă-apă, oferă încălzire la prețuri accesibile, fără să polueze.
Chiar și lacurile încălzite de soare reprezintă o sursă de căldură regenerabilă ce poate fi utilizată cu succes, dar nu toata lumea are un lac în spatele casei.
Pompa de căldură apă-apă este o soluție ecologică al cărei uz denotă nu doar facturi reduse, ci și protejarea mediului. Colectorii pompelor de căldură apă-apă sunt verticali și sunt reprezentați de 2 foraje, unul de pompare și unul de restitutie. Trebuie să consultați un specialist care să poziționeze forajele ținând cont de direcția de curgere a apei subterane. Astfel, distanța dintre cele 2 foraje garantează că apa reinjectată, încălzită sau răcită, nu se întoarce în forajul de pompare.

Avantaje:

• Randament ridicat
• Amortizare a investiției întru-un timp scurt, aproximativ 5 ani pentru o casă medie
• Nu necesită foraje adânci ori șanțuri mari
• Consum redus de energie
• Folosește sursă de energie regenerabilă care nu poluează
• Compatibilitate cu sisteme de încălzire diverse, de la boiler pe gaz, până la sistem de încălzire solară
• Oferă inclusiv răcire pasivă
• Durată mare de viață

Dezavantaje:

• Necesită o sursă de apă cât mai la suprafață
• Necesită intervenții din când in când, cum ar fi, denisipări ale forajelor sau schimbarea pompelor submersibile
• Sunt situații când forajul de restituție nu primește întreaga cantitate de apă injectată
• Necesită aviz pentru execuția lucrării în cazul persoanelor juridice.
• Apa folosită se plătește

Pompe de căldură aer-apa

Chiar și la temperaturi sub zero grade, aerul înconjurător conține căldură. Cu ajutorul unei pompe de căldură încălzești caloriferele sau instalația prin pardoseală și obții și apă caldă menajeră. Investiția inițială este relativ scazută, pentru că nu necesită foraje ca în cazul pompelor de căldură sol-apă sau apă-apă. Pompele de căldură aer-apa produc căldura chiar și în cazul celor mai scăzute temperaturi ale iernii.

Avantaje:

• Compatibilitate cu orice instalație de încălzire: prin pardoseală, pereți, calorifere.
• Oferirea inclusiv a apei calde menajere.
• Investiție redusă, nu necesită un colector extern sau foraje.
• Protejarea mediului, căldura oferită din aerul exterior.
• Montare facilă.
• Nu necesită autorizație.
• Potrivite chiar și pentru construcții cu spațiu limitat.
• Timp redus de încălzire.
• Întreținere minimă.
• Durată mare de viață

Dezavantaje:

• Coeficient de performanță ușor mai scăzut în comparație cu pompa de căladură sol-apă sau apă-apă.

Alegerea unei pompe de căldură se va face în funcție de caracteristicile zonei în care se află locuința, în funcție de necesarul de căldură și apa menajeră, în funcție de investiția financiară care poate fi alocată. Cele trei tipuri de pompe de căldură prezentate mai sus sunt soluții fiabile, utilizate de mulți ani, pe scară largă, în multe țări.

Dacă partea de sus a caloriferului este rece și partea de jos este caldă, mai mult ca sigur este nevoie să aerisiți caloriferul.

Partea de sus a caloriferului este rece pentru că acolo este aer blocat și nu lasă apa caldă să urce. Aerul trebuie eliminat pentru că se comportă ca un izolator.

Pentru aerisirea caloriferului avem nevoie de următoarele:

• O cheie de aerisit caloriferele
• O lavetă să stergem picăturile de apă
• Un recipient pentru colectare apă

În loc de cheia de aerist putem folosi o șurubelniță, dar în timp, aceasta va uza aerisitorul. Deci, recomandat este să folosim o cheie de aerisit care este în fapt, o tubulară de dimensiuni mici.

Cum se face aerisirea unui calorifer

Cu cheia de aerisit calorifere, desfacem ușor aerisitorul caloriferului și poziționăm recipientul sub aerisitor. Aerul va începe să iasă și treptat va începe să iasă aer și apă, după aproximativ un minut, când nu mai iese aer deloc ci doar apă, putem strânge aerisitorul și să ștergem picăturile de apă. Apa caldă va începe să urce și vom simți diferența imediat, pentru că vom avea un calorifer cald.

Atenție!
Aerisirea caloriferelor poate să producă scăderea presiunii apei în centrala termica.
Dacă presiunea centralei termice scade sub 0,8 bar, va trebui să deschizi robinetul de umplere al centralei ca să încarci instalația.

Centralele termice în condensație sunt niște sisteme de încălzire avansate, iar în ultimii ani au devenit din ce în ce mai populare. Ele funcționează prin condensarea vaporilor de apă care apar ca rezultat al arderii hidrocarburilor.

În majoritatea țărilor din Europa, astfel de centrale se folosesc la scară largă, iar datorită eficienței lor, au început să fie foarte apreciate și în România.

Cum funcționează

Centralele în condensație folosesc pe post de combustibil gaz lichefiat sau gaz natural. Utilizatorii casnici prefera gazul natural , în timp ce gazul lichefiat este folosit cu precădere în industrie.

Acest tip de centrală are capacitatea de a prelua căldura produsă prin arderea gazului. Prin procesul de ardere, se eliberează în interiorul mecanismului dioxid de carbon și apă care mai apoi se evaporă și astfel, se produce energie termică.

Față de cazanele obișnuite în care condensul este privit ca un factor depreciator al întregului sistem, în cazul cazanelor în condensație, condensul permite returnarea energiei pierdute în timpul utilizării.
Condensul, se produce în schimbătoarele de căldură din cazan. Unul din aceste schimbătoare ajută la încălzirea apei, iar celălalt preia căldura degajată în timpul condensației și o transmite apoi unui lichid de răcire, în general apă.

În timp ce o centrală termică convențională atinge un randament de maxim 85%, centrala termică în condesație, în condiții normale de funcționare atinge cu usurință un randament de 96 – 100%.
Iar în condiții optime de montare poate atinge un randament de 110%, asta înseamnă ca oferă o cantitate de căldură mai mare decât consumul de combustibil. Acest randament nu este chiar ușor de atins, trebuie să avem o termoizolare foarte bună a locuinței pentru a minimiza pierderile de căldură. Apoi, temperatura apei de retur nu trebuie să depășească 50 gr C, pentru a putea fi produs condesul. Deci, sistemele cu țevi mai lungi vor beneficia mai bine de eficiența centralelor în condesație. Pentru centrala termică în condensație, se recomandă folosirea unui sistem de încalzire în pardoseală. Asfel, returul are aproape în orice moment temperatura de 30 de gr C.

O exploatare corectă a centralei termice pe timp de iarnă, împreună cu reviziile și verificarea tehnică periodică, au ca rezultat costuri lunare reduse și prelungirea duratei de viață a centralei.

Ce este VTP-ul?

VTP-UL (Verificare Tehnică Periodică) este o reglementare legislativă aplicată centralelor termice pe gaz. Verificare Tehnică Periodică se realizează numai de către personal autorizat de către ISCIR.

Verificarea Tehnică Periodică se realizează o dată la maxim 2 ani și este obligatorie. Dacă Verificarea Tehnică Periodică nu se realizează deloc sau nu este realizată de către o firma autorizata ISCIR, se sancționează cu amendă și cu decuplarea de la rețeaua de gaz.

În ce constă mai exact Verificarea Tehnică Periodică?

Prin VTP se verifică gradul de uzură al centralei termice și se depistează eventualele defecțiuni pentru a evita riscurile ce pot apărea atunci când echipamentul este utilizat. La finalul verificării, beneficiarul, primește un document avizat ce atestă că echipamentul poate funcționa în continuare fară a fi un pericol.

În completarea Verificării Tehnice Periodice sunt necesare și alte lucrări:

• Verificarea instalației de gaz este realizată de către personalul autorizat ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei), tot o data la 2 ani.
• Verificarea presiunii optime din sistem – valoarea normală a presiunii apei trebuie să fie intre 0,6 si 2 bari, ideeal este sa menținem o valoare medie de 1,5 bar;
• Verificarea calității apei din circuit și starea filtrelor montate;
• Verificarea coșului de fum.